God of War 2018 – Lansarea și jocul

Un nume cu greutate în lumea celor care iubesc jocurile video. Trebuie să recunosc, nu sunt un fan al seriei. Asta nu înseamnă că nu mă pot bucura de noul God of War.

Am fost la lansarea oficială destinată „presei”, ținută vineri, 20.04.2018 la Cărturești din strada Verona, București. M-am bucurat sincer de eveniment. De obicei, când se face o lansare pentru presă, aceasta are loc în cursul săptămânii, în jurul orei 12-13. Spun asta din experiența anilor trecuți. Fiind un om cu servici, de mai bine de patru ani îmi este imposibil să mai particip la astfel de evenimente. M-am bucurat că organizatorii s-au gândit să stabilească lansarea vineri, după ora 18:00!

Mi-a plăcut abordarea: undeva la subsol, ziduri de cărămidă, proiectoare și suficiente console PS4 PRO și televizoare Sony 4K pentru o experiență de joc inedită. Nu s-a ținut cine știe ce discurs, s-a mers pe „pune mâna și joacă-te”. Dacă nu eram așa de obosit după o săptămână grea de lucru, mă scoteau de acolo cu jandarmii, ce mai! Felicitări pentru idee!

 

Am urmărit pe cât am putut alte „articole” despre lansarea God of War (căutați pe Google) și îmi dau seama cât de mult timp am lipsit de la astfel de evenimente, cât de jalnic a „evoluat” mass media de „specialitate”. Vai de ei! Cum naiba, nene, tot ce am putut citi la 24 de ore de la lansare sunt amărâte de copy-paste din comunicatul oficial! Pffff… de toată jena. Stați așa, norocul unora care totuși își fac timp să citească… să fim fericiți că mai există totuși „ziariști” care mai știu cum funcționează copy-paste, că altfel nu știu ce ne-am mai face!
Stau și mă întreb dacă cei care organizează astfel de lansări chiar asta vor: copy-paste pe numeroasele site-uri de „știri” și „blog-uri”. Eu cred că da. Nu contează conținutul, contează să afle cât mai mulți. Asta e!

***

God of War este de fapt o serie de jocuri, o combinație de acțiune, aventură și „hack and slash”, acțiunea bazându-se pe mitologia greacă. Jocul original a fost creat de David Jaffe în studiourile Sony din Santa Monica. Debutul a avut loc în 2005 pe consola PlayStation 2 (PS2) și a avut un succes deosebit, devenind chiar unul dintre jocurile reprezentative pentru consola Sony. Povestea este și ea captivantă: după zece ani în serviciul zeilor din Olimp, Kratos, un soldat spartan, este însărcinat de Atena să găsească Cutia Pandorei, cheia pentru a-l înfrânge pe zeul războiului, Ares, care, dintr-un motiv sau altul, a ”înnebunit”, făcând prăpăd pe străzile Atenei. Aflăm din amintirile personajului, Kratos, că acesta a fost cândva servitorul zeului Ares, căruia îi jurase supunere. Așadar, Kratos este trimis să pună capăt zilelor zeului Ares, the God of War, înainte de a apuca să distrugă Atena. Tocmai el, care jurase supunere! Singura posibilitate ca un om obișnuit, un muritor, să ucidă un zeu este… Cutia Pandorei, o armă atât de teribilă încât până și zeii tremurau la auzul numelui. În primul joc din serie aflăm prin intermediul amintirilor foarte bine puse în scenă de-a lungul jocului, că eroul nostru a fost cândva un cuceritor cu o reputație teribilă, îndrumat pe căi greșită de însușii Ares. La finalul primului joc avem mai toate informațiile cu privire la cine este Kratos: un războinic cât se poate de fioros, rău în cerul gurii, dar… pocăit. Păi, nu poți fi rău dacă nu te pocăiești, nu? Cum naiba să nu îl simpatizezi? Primul joc din serie este despre răzbunare cu orice preț. Farmecul jocului îl constituie chiar caracterul de băiat rău (da rău de tot!) al protagonistului principal. Inamicii întâlniți de-a lungul aventurii se bazează pe creaturile din mitologia greacă: ciclopi, meduze, minotauri, morți vii (ce The Walking Dead, nene!), harpii și altele. Kratos găsește Cutia Pandorei, îl înfrânge pe Ares și devine el însușii God of War, Zeul Războiului. Ce întorsătură!

God of War II s-a lansat doi ani mai târziu, 13 martie 2007. Dezvoltatorul, același studio din Santa Monica, a scos un al doilea joc mai bun decât primul (!). În 2, Kratos însușii face ravagii prin Rodos, înfuriat de colegi săi, zeii. Pe scurt, al doilea joc din serie continuă acolo unde a rămas primul și urmărește pe anti-eroul nostru în drumul său spre răzbunare. Intervine Zeus care îl trădează pe Kratos, acesta fiind însă salvat de „titanesa” Gaia. Aceasta îl sfătuiește pe Kratos să găsească pe Ursitoare, acestea fiind singurele care poate împiedica uciderea sa de mâna lui Zeus. Și dă-i aventură, sânge, inamici câtă frunză și iarbă… În cele din urmă Kratos reușește, Atena se sacrifică pentru a-l salva pe Zeus și Olimpul (deh, femeie). Tot acum aflăm că de fapt „eroul” nostru este fiiul lui Zeus… (asta e!). Kratos trece de partea titanilor și atacă Olimpusul. The End.

Au urmat apoi alte „joculețe”: God of War: Betrayal (20 iunie 2007) pentru telefoanele mobile care suportă Java ME, God of War: Chains of Olympus (4 martie 2008) pentru PlayStation Portabil. Toate aceste „mini-jocuri” se bazează cam pe aceleași scenariu, unde Kratos lovește în stânga și în dreapta, luptă împotriva comploturilor zeilor etc. etc.

God of War III a apărut pe 16 martie 2010, pentru PlayStation 3. Reaprinzând Marele Război, Kratos este abandonat de titani la scurt timp după. A fost „abuzat” și de data asta, pentru răzbunarea altora. Personajul nostru este ajutat de data asta de spiritul Atenei, care, fiind un spirit, a trecut la un alt nivel al cunoașterii. Aceasta îl sfătuiește să caute Flacăra Olimpului pentru a-l înfrânge pe Zeus (acuma, mă întreb, de ce l-a salvat pe Zeus?). Kratos se luptă cu zeii și titanii într-o serie epică de bătălii de-a lungul Lumii de Dincolo și de-a latul Olimpului. „Eroul” nostru află cu acest prilej că Pandora, adică Cutia Pandorei și Flacăra Olimpului țin una de cealaltă, Pandora fiind de fapt cheia care poate îmblânzi Flacăra, ceea ce îi permite să deschisă Cutia (capisci?). După ce îl înfrânge pe Zeus, Kratos refuză să o ajute pe Atena să își asume rolul de a patrona omenirea și… dispare.

Următorul „episod” apare în 2010 pentru PlayStation Portable: God of War: Ghost of Sparta, Acțiunea este plasată între primul joc și God of War: Betrayal. Kratos, acum Zeul Războiului, este obsedat de trecutul său de muritor și încearcă să își descopere rădăcinile. Și de unde să înceapă? Căutarea mamei… Află pe parcursul aventurii că fratele său, Deimos, este luat de zei și ținut prizonier de Zeul Morții, Thanatos. Decide să îl caute și să îl salveze. La final, Thanatos se luptă cu cei doi frați și reușește să îl omoare pe Deimos. Kratos îl lichidează la rândul său pe Zeul Morții și se întoarce în Olimp, și mai furios pe zei.

God of War: Ascension s-a lansat pentru PlayStation 3 în 2013. Este singurul joc al seriei care permite multiplayer, în mod cooperativ și competitiv. Acțiunea are loc la șase luni de când Kratos și-a ucis soția și copilul, fiind încarcerat de cele trei furii pentru încălcarea jurământului față de Ares. Kratos află, cu ajutorul lui Horkos, păzitorul de jurăminte, că furiile și Ares plănuiesc să răstoarne Olimpul. Spartanul nostru evadează din închisoare și ucide furiile. Scapă și de jurământul făcut lui Ares, dar începe să sufere de coșmaruri. Deh, nu le poți avea pe toate! (Asta e varianta pe scurt.)

***

Acțiunea din jocul proaspăt lansat, God of War 2018, are loc în mitologia scandinavă (zei și creaturi). După ce și-a potolit setea de răzbunare față de zeii greci, trăiește liniștit ca un simplu bărbat undeva pe tărâmul scandinav. Aflăm chiar de la început că i-a murit soția și a rămas cu un băiat pe cap. Ce viață!

Din punct de vedere vizual, este o capodoperă: de la zonele de munte cu zăpadă, la verdele și culorile uimitoare ale unei regiuni „exotice” și până la lumea elfilor, cu ale lor clădiri fenomenale, totul este la superlativ, o bucurie pentru ochi. Aste pentru cine știe să aprecieze așa ceva. După toată splendoarea spațiilor deschise intrăm în interiorul muntelui, atmosfera schimbându-se radical. Parcă m-am trezit în Stăpânul Inelelor.

Referitor la gameplay, poate unora nu le place, este ceva diferit față de jocurile de până acum. Totul este foarte cinematic, de la poziția camerei și până la mișcările fluide din timpul luptelor… Nu mă pot pronunța referitor la modul de derulare a căsăpirii inamicilor la vechile serii, nefiind un fan God of War. Din punctul meu de vedere, faptul că ce am văzut din gameplay-ul altora, care au apucat să joace înaintea datei oficiale de lansare, m-a făcut să merg glonț în magazin și să îl cumpăr, spune multe. Apropo de achiziționare: nu pot să nu observ o „deteriorare” a pieței de jocuri din România. Lăsând la o parte posibilitatea de a cumpăra pe cale electronică (prin PlayStation Store varianta de download), „partenerii” au devenit cam neserioși. Să nu ne mai ascundem după deget, modul de achiziție online este în declin din punctul de vedere al cumpărătorului. De companiile de curierat nici să nu mai vorbesc! În perioada de „glorie”, pentru jucătorii înrăiți, intrai după ora 24:00 pe site, jocul era disponibil (de fapt magazinul îl primea cu una până la trei zile înainte), făceai comandă cu ridicare din magazinul X. Erai astfel sigur că aveai jocul rezervat. Acum nu îl mai poți rezerva în magazin, adică riști să rămâi pe dinafară, mai ales că numărul de produse este distribuit în mod ciudat între magazinele lanțului (ar fi interesant de știut pe ce criterii se face această distribuție). Mai avem încă posibilitatea de a verifica stocul. Va fi horror în momentul în care va pica și această posibilitate. Să revin la God of War… Din experiență, știam că jocul va fi de găsit la un anumit magazin din centrul capitalei chiar și după ora 20:00. După lansarea pentru media de la Cărturești am dat o fugă să îl cumpăr. Surpriză! Tot de obicei, în ziua lansării, magazinul avea un „stand” frumos specific noii lansări. De data asta, nimic, pustiu. Singurul produs legat de God of War era… consola PS4 în ediția specială. Hai să fim serioși, nu puteam lua pachetul doar pentru joc, nu? În plus, ciudatul specimen de angajat, pe un ton superior, spuse „s-a terminat, căutați în alte magazine”. Bei, serios? Pe bune? Trebuia să îl întreb dacă este real sau o fi vre-un duh venit de pe vremea comerțului socialist de stat! Numai atunci vedeai în vitrină cutii de produse goale, și sărăcie lucie înăuntru. Ce mama naibii, nu cu mult timp înainte, dacă nu găseai produsul, te ajuta și te îndruma spre magazinul cu stocul suficient, ba mai dădea și un telefon pentru o „rezervare”. Acum ioc, nada, du-te nene și bate magazinele! M-am dus la Bucur Obor, conform stocului afișat pe net. Bine că măcar mai funcționează, încă.

Și uite așa, după ce am pus mâna pe joc… nu mai am timp de scris. Daaa… Atât de tare este.

Concluzia?
Prea bun! Pe bune!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s